— On Comms Design. From London

Blogging ca o gura de aer

Acum cateva zile am fost pe Ion Campineanu ca sa il felicit pe Nihasa pentru 6 ani frumosi de blogging. In afara de faptul ca e un bun prieten si un blogger pe care il urmaresc de (as vrea sa zic 6 ani dar acu 6 ani aveam alte treburi) ceva vreme, mi s-a parut interesanta ideea de a organiza o zi de nastere pentru un blog. Gasiti ce povesteste Bogdan (da, nu il cheama pe bune Nihasa) despre aniversare aici si cateva linkuri catre alti “petrecareti”.

Mi-a ramas in cap povestea asta cu ziua de nastere si cu blogul de atunci, si m-am tot gandit cat de mult mi-a schimbat mie viata si modul in care ma comport faptul ca scriu un blog. Trec mai jos cateva lucruri care nu mai sunt la fel sau care au aparut odata cu blogul asta, asa ca nomenclator pentru cine se mai gandeste ca face blogging de amuzament:

1. Blogul ma responsabilizeaza. De cand am blogul parca am un animal de casa pe care trebuie sa il ingrijesc zilnic (ca tot imi spun mie prietenii ca am commitment issues si nu sunt in stare sa imi iau un caine). Nu mai am optiunea “piua”, “iau pauza”, nu-mi pasa, il las acolo si cand ma intorc o sa il gasesc bine mersi. De la primul spike in Analytics cand am vazut vizitatori pe blog am inceput sa fac planuri si pe lista mea de lucruri de facut a intrat zilnic si blogul. Am un carnetel special in care imi scriu idei, incerc sa planific episoade de tematici etc. Blogul este pentru mine la fel de important ca un prieten, un task la job.

2. Blogul ma structureaza. De cand am blogul sunt mai organizata pentru ca am fost nevoita sa ma gandesc proactiv la subiectele abordate, sa ma documentez despre subiectele astea, sa incerc sa ofer o perspectiva noua asupra lor, sa incerc sa gasesc noutati despre tematicile alese. Nu am vrut sa scriu un blog despre orice (desi in ultima vreme asa pare) si procesul de a gasi cateva teme pe care sa le pot dezvolta a fost unul care m-a ajutat sa-mi structurez si mintea si cariera. Din cauza blogului stiu ce vreau sa fac cu viata mea.

3. De cand am blogul am castigat mai multi prieteni. Daca Zoso uraste oamenii, eu am fost mereu un om solitar dar doritor de prieteni. E mai greu cand esti tipul clasic de tocilar si mama si tata sunt si profesori la scoala, dar scrierea blogului mi-a permis sa cunosc oameni interesati de subiecte dragi mie sau care pur si simplu ma citeau cu placere.

4. De cand am blogul am invatat sa ma apar de oamenii care urasc fara discernamant. Asa cum am povestit intr-o prezentare complet necaracteristica mie la Women on Web anul trecut, trollingul ma afecteaza drastic. Mi-am petrecut seri intregi framantandu-ma in legatura cu un comentariu nedrept si inca nu inteleg pe cei cativa oameni carora le face placere sa scrie lucruri urate despre mine. Un bun prieten ma sfatuia pe vremuri sa ripostez. Am ales sa ignor complet lucrurile astea si sa raspund numai daca e absolut necesar. Ma ajuta si in viata de zi cu zi asta.

5. De cand am blogul am inteles puterea reala a cuvintelor si cum trebuie sa tratez fiecare lucru pe care il notez cu aceeasi grija cu care as da o declaratie oficiala.

6. De cand am blogul am inteles ca el imi poate afecta relatiile personale, ca oamenii pe care ii iubesc ma citesc si ca, oricat de mult incerc eu sa o tin pe panta profesionala, se simte cand am o problema si oamenii pe care ii iubesc nu ar trebui sa afle despre asta de pe un blog. Aici am cea mai mare problema cu scrisul dar nu atat pe blog cat pe Twitter sau FB dar despre asta intr-un alt episod ๐Ÿ™‚

7. Blogul ma valorizeaza. Il trec in CV, il mentionez in discutii. L-as trece in CV si mentiona in discutii si daca nu ar avea decat un singur cititor. Mi se pare o realizare si sunt mandra ca il scriu, ca i-am schimbat tema etc

8. Blogul ma streseaza. Il simt neglijat, uitat, prost scris uneori si atunci ma enervez atat de tare incat imi urasc prietenii care ma tin la terase seara in loc sa ma lase sa scriu frumos pe blog.

9. Blogul ma motiveaza. De fiecare data cand am avut un hop in viata profesionala m-am gandit ca la urma urmei tot am blogul asta si ma voi ocupa de el daca nu am altceva de facut. Orice idee imi vine trebuie impartasita pe blog. E ca si cum as spune unui prieten bun ca o sa ma apuc de ceva si apoi mi-e rusine sa nu ma apuc.

10. Blogul ma clarifica: scriu de multe ori articole inflacarate si cand ajung pe la mijloc imi dau seama ca nu sunt de acord cu ce scriu si nu am gandit de fapt suficient problema.

N-ar fi trebui sa fie despre mine postul asta insa pentru cei carora li se pare ciudat sa serbezi ziua de nastere a unui blog poate cele de mai sus aduc ceva lamuriri. La multi ani blogului lui Nihasa ca merita. Si merita toate blogurile pe care le scriem cu drag, zilnic, saptamanal sau cand se poate.

{multumesc pentru poza aici}