— On Comms Design. From London

Archive
Conferinte/Public speaking

O sa fiu si eu pe acolo ;)))

E o toamna plina de evenimente si o sa fiu mai toata luna octombrie pe drumuri.

Saptamana viitoare, miercuri, ne vedem la Timisoara pentru Social Media Summit organizat de BIZ. Aveti toate detaliile aici. Nu mi-e foarte clar dar probabil o sa vorbesc despre strategii de promovare in social media cu accent pe planning si masurare (my favorite :))

Joi si vineri o sa fiu la Cluj unde are loc o conferinta foarte foarte interesanta adresata businessurilor online. Sub sloganul ecommerce 100%, TeComm reuneste o multime de oameni “adanc” implicati in ecommerce si antreprenoriat online. O sa vorbesc acolo despre diverse tooluri Google si cum pot fi ele folosite ptr a sustine un business online.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iar pe 21, ca gata am decis, sa nu uitati de Interesting Romania 2011 :). Detaliile o sa vina in curand direct pe site la www.rointeresting.ro

Sper sa ne vedem!

Am anuntat acum ceva vreme ca ma bate gandul sa facem si noi Interesting in Romania. Intre timp lucrurile au mai prins contur si deja avem o lista de potentiali vorbitori precum si cateva lucruri absolut necesare setate, ca de exemplu pagina de FB, un hashtag –> #RoInteresting2011 si o pagina de blog interimara la mine aici, pana ma adun sa fac pagina pr-zisa.

Acum ceva vreme am rugat twitosfera sa imi dea o mana de ajutor si cu organizarea si cu partea de “refreshments” si avem deja o echipa de voluntari in ambele directii :).

Mihai Caluseriu ne-a ajutat cu o frumoasa sigla pentru conferinta si puteti sa gasiti si cateva blog badges pe pagina temporara.

Cateva chestiuni administrative: conferinta va avea loc cel mai probabil intr-o sambata in octombrie. Ne-am gandit la o zi de weekend ptr ca fiind mai degraba o “unconference”, construita beta de voluntari, fara bilete si fara mape, v-ar fi mai greu sa cereti o zi libera de la birou ca sa veniti. Cea mai probabila data pentru conferinta este 15 octombrie si v-as ruga sa imi spuneti daca stiti ca e vreo sarbatoare mare sau conferinta chiar atunci.

Stay tuned!

 

Acum cateva zile scriam un post despre lucruri care imi lipsesc si pe care cred ca le-am pierdut. Intre timp McCann a castigat o gramada de premii la Cannes si parca ma simt mai bine desi am stiut ca e o campanie tare din momentul 1. Dar e una singura intr-o mare de anost. Oricum nu cu randunica asta se face primavara si oricum eu nu mai am cum sa influentez ce se intampla acolo. Dar mi-a venit o idee acum ceva vreme cand rasfoiam cu degetele transpirate de entuziasm ultimul numar din Wallpaper si am dat un mail rapid. Raspunsul a venit la mai putin de 24 de ore si a fost, “why not? you guys go ahead. can i help?”

Asadar ma bucur sa dau o veste si o sa fac exact cum a facut si Russell la inceput, anume o sa dau doar vestea ptr ca numai asta am. In toamna, nu stiu exact cand, pentru ca trebui sa am de grija sa nu calc pe picioare alte manifestari, facem si noi Interesting in Romania.

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Da stiu, probabil sunt singura care simte cu adevarat semnele alea de exclamare insa cand Russell mi-a zis ca putem face, ca doar e un open-concept si poate oricine sa se ocupe atata vreme cat facem ceva frumos care sa nu strice reputatia brandului original, m-am emotionat putin.

Interesting este o open conference, un loc unde organizatorii strang oameni care au ceva interesant de povestit pentru a deschide ochii celor din audienta asupra unor lucruri care le pot oferi perspectiva/ perspective. La Interesting poate veni oricine daca are ceva interesant de spus si de aratat. In trecut au fost si au vorbit in UK, US si pe unde s-a mai tinut Interesting, de la producatori de filme porno, la cantareti la teramin, designeri, producatori de hartie, educatori, informaticieni etc. Despre Interesting si unde s-a petrecut conferinta in lume si cine a fost in vizita gasiti mai multe pe blogul lui Russell.

Cum o sa fie la noi? Nici mie nu mi-e clar 🙂 dar asa a inceput si la ei si e bine pentru ca, daca era foarte organizat de la inceput, parca nu mai era asa de “interesting”. Ce mi-e clar este ca o sa incepem sa adunam vorbitori si pe masura ce ii avem o sa ii anuntam. La un moment dat o sa stim si unde se organizeaza. Si nu, nu e cu bilete, va trebui sa “platiti” cu timp, adica sa aveti o zi libera in care sa stati si sa ascultati oameni faini. Daca vreti sa dati o mana de ajutor un mail la bogdana punct butnar pe gmail

Stay tuned 🙂

In perioada asta va recomand urmatoarele:

1. Cursurile deschise ale lui Doru Panaitescu21-22 iunie in Bucuresti

2. Webinar despre Facebook organizat de Alex Negrea si GRATUIT in prima faza

3. Marketing 360, conferinta organizata de Evensys si Cristi Manafu21-22 iunie

si eu as merge si la Women on Web si la How to Web Cluj

Mai avem?

Direct la subiect ca postul asta aproape m-a omorat de cate ori l-am rescris. La PRBeta am vazut un studiu de caz si am ascultat vorbind doi oameni care mi-au demonstrat un lucru pe care il banuim cu totii: ca in social media cu putin bun simt si fler poti sa ajungi departe.

Stefan Szakal a venit cu un studiu de caz despre un pub local a carui strategie de social media a fost conturata de catre Caius, unul dintre owneri. Cifrele date de Stefan au fost contrariante: omul in chestiune, Caius anume, a investit cam 2 euro pe zi timp de cateva saptamani si s-a ingrijit personal de updateurile de pe wall ca sa ajunga la o crestere de peste 150% in relevanta, prieteni, aprecieri, ce vreti voi. Cum a reusit? Pai iaca aici o serie de lucruri de mare bun simt pe care le-am auzit din gura omului, care venise live sa dea ochii cu cei mai cei din social media timisoreana :):

– n-are rost sa pui melodii celebre pe wall. cine da click sa asculte Pink Floyd la tine pe wall?

– nu ma intereseaza sa 10000 de likeuri. pot obtine asta cu doua sticle de bautura buna. ma intereseaza likeurile sanatoase

– nu vreau sa strang mii de oameni pe facebook; vreau sa strang maxim 300 la mine in bar

– nu cheltui decat ca sa obtin rezultate pe care le masor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vedeti voi, dragi cititori, omul asta a rezumat pentru mine si pentru cei care au urechi sa auda cateva principii esentiale ale succesului in social media. Pentru ca, logic nu?, daca ai vrea sa asculti Pink Floyd nu ai cauta pe wallul unui bar, el s-a gandit sa prezinte muzicile favorite din barul lui cu un ceva in plus, explicand putin linia melodica si sugerand bauturi care ar merge bine cu asa ceva. Adicatelea share-uim content insa facem si brand relevance. Pentru ca stie ca mocangeala atrage vanatorii de promotii, nu alearga dupa like-uri si mi-a placut la nebunie sintagma de “like-uri sanatoase”. Cu alte cuvinte el cauta ROI in orice interactiune cu cei care ii viziteaza wall-ul. Intelege ca e un business si ca treaba lui este sa dialogheze dar ultimamente este si sa loializeze. Caius stie cum sa isi stabileasca obiectivele: are loc de 300 de oameni in bar. Nu vrea sa stranga mii ca se enerveaza aia si pleaca si apoi … dislike ;). Asta pentru ca, spre deosebire de multi super oameni de comunicare, el intelege un principiu simplu: ceri de la media atat cat poate duce businessul tau. O campanie populara fara impact asupra businessului nu trebuie neaparat trecuta la ASA DA (decat daca are obiective de brand). Consumatorul nu bea Cola ptr ca pagina Cola are peste 1 milion de amici.

Nu mai vorbesc despre buget dar va povestesc pe scurt cum omul si-a “dublat” bugetul de la 1 euro la aproape 2 cand a vazut ca are rezultate. Pentru ca asa se face: incerci, calibrezi, optimizezi. That’s digital, folks.

Caius nu are training de marketing. Are training de barman si obisnuinta interactiunii cu oamenii. E destept, are fler si bun simt.

Vedeti ce putine chestii iti trebuie sa ai succes in social media?

[merci Stefan pentru case study, prin screens. Pe Caius si echipa ii gasiti pe FB aici]

 

Am inceput sa scriu un blog in engleza prin 2006. Il scriam de la Londra unde mergeam la scoala si il scriam in engleza pentru ca era despre Londra, despre cum se face comunicare acolo si pentru ca voiam sa pot spune colegilor mei din diverse tari de pe glob ca am un blog. Uneori imi scriam studiile de caz pe blog si le fwd profesorilor de la Universitate. Ma vedeam cu planneri din agentii londoneze si aveam si eu un URL de sharuit (DA! de sharuit ptr ca asta e, nu imparteam, nu impartaseam, nu raspandeam URL-ul, il sharuiam intr-un demers social) si ceva de spus intr-o limba accesibila colegilor mei din orice loc din lume. Faceam parte din comunitatea globala de planneri (da, de planneri, NU de strategi, ci de planneri ptr ca astia asa se numesc in toate agentiile din lume si daca vrei sa te intelegi cu unul din tagma ta tb sa te numesti planner) si ma simteam bine.

Am venit in tara si am continuat sa scriu in engleza, sa fac prezentari in engleza si sa dau tweeturi in engleza. Mi-am luat-o de n ori. Am fost tinta minora in campaniile anti-romgleza, anti-engleza, a trebuit sa ma scuz de fiecare data cand ma ridicam in picioare ca sa fac o prezentare si PPT-ul era scris in limba engleza. Astazi rostesc cu grija cuvinte din engleza, ma chinui sa spun media sociale desi mi se pare o prostie, nu stiu cum naiba sa spun team building sau brainstorming, si uneori am dubii despre marketing.

Cumva cei care presau pentru neaos romanesc au castigat: scriu in romana cel mai des, am facut recent si o prezentare in limba romana si pe twitter comunic mai ales in romana. Dar eu am pierdut. Mi-am pierdut contactul cu prietenii din Londra, nu mai am blogul in blogroll-urile (scuze, listele de prieteni) plannerilor din Londra sau Germania, nu ma mai urmaresc oameni din Anglia, Germania, State pe Twitter. Nu mai fac parte din conversatiile lor. Nu mai pot merge pe blogul lui Russell si sa spun “I also have a post about this”. Eu am pierdut si pierdem cu totii in incercarea de a conserva absurd ceva care nu ne ajuta.

Iaca de ce: pentru ca lucram intr-o industrie in care globalizarea e esentiala. Marketingul nu tine de locatie, decat daca vrei sa tina de locatie. Daca crezi ca poti face marketing numai in Romania si numai in romaneste, okay. Insa eu vreau sa pot participa la schimbul de idei din lume. Vreau sa pot sa ma bag in seama cu oameni care discuta despre latenta culturala, despre post-social, despre trans-social planning. Vreau sa pot vorbi cu lumea, nu numai cu oamenii de la noi. Nu inteleg de ce limba trebuie sa imi limiteze subiectele de conversatie.

Pentru ca, cu tot respectul pentru Academia Romana, nu avem foruri ‘vesele’ cand vine vorba despre explicitarea si adoptia de terminologie noua. Ne incurcam in traduceri aproximative si dubioase ale unor termeni noi si uneori dureaza ani pana cand avem un echivalent local serios. Pentru majoritatea nici nu avem. Nu vreau sa ma complac in “gatlegau” numai dintr-un nationalism ipocrit. Nu cred ca vreau sa am rabdare sa se adune cineva sa imi dea alternative mioritice atata vreme cat pot sa ma exprim pe intelesul colegilor mei din breasla si a audientelor mele folosind si termeni in engleza

Pentru ca NU E RUSINE sa stii limba universala: engleza. Dimpotriva e NECESAR. Nimic, dar nimic nu justifica necunoasterea limbii in care se intelege planeta. Nu ma intereseaza ca francezii sunt protectionisti. Ei au ce si de ce sa fie asa. Dar noi, noi, o tara in crestere si care trebuie sa invete inainte de toate nu avem dreptul sa ne protejam de efectul progresist al multilingvismului. Nu ma intereseaza ca nu ai invatat la scoala engleza, invata la cursuri la seral. Refuz sa cred ca mandria nationala ne pune piedica in calea invatarii. Continutul pe internet este in proportie covarsitoare in chineza sau engleza. Vreti sa invatati chineza? Okay, dar aveti de grija ca pana si chinezii comunica tot in engleza cand ies din tara.

Pentru ca am ambitia si nebunia sa cred ca putem sa si propunem teme pentru strainatate nu doar sa fim “inghititori” de invataminte de la cei mai destepti decat noi. Ce sanse are orice idee buna exprimata exclusiv in romaneste? Oamenii nostri destepti au fost nevoiti sa se mute in Londra sau in State ca sa aiba sanse la finantari, cercetari bune se pierd pe rafturi pentru ca nu vrem sa le scriem in engleza, studii de caz de la conferinte NU sunt preluate de oameni cu bloguri din afara pentru ca le scriem numai in romaneste. De ce sa nu pornesc de la premisa ca pot contribui?

Nu in ultimul rand pentru ca ne pierdem atat de mult timp judecand si analizand in loc sa discutam si sa completam. Nu ma explica si defineste faviconul si nici limba in care scriu. Nu fac caz sau tapaj de cunostintele mele de engleza, nu o fac din spirit de fronda, pentru ca am fite, pentru ca sunt hipsterita. Daca ar fi asa as zice fata, gen, deci, intelegi, baby, helau. Folosesc terminologie de breasla, in contextul potrivit pentru ca mi-e natural. Scriu in engleza pentru ca traiesc cu picioarele in Bucuresti dar cu mintea peste tot.

Deci, lasati-ma sa vorbesc si sa scriu din cand in cand in engleza. Lasati-ma sa spun meeting, brainstorming, whatever, like. Vreau sa fiu un cetatean al lumii, un membru al comunitatii de planneri din Europa, un Twitterist regional. N-am plecat fizic din tara dar din cand in cand vreau sa pot pleca macar mental si lingvistic. Va rog!

Mi-am revenit suficient dupa saptamana trecuta incat sa ma apuc sa scriu si eu cateva vorbe despre PRBeta, conferinta de PR si comunicare organizata de Oltea Zambori/Nebuloasa, saptamana trecuta la Timisoara.

Nu mi-e foarte clar (desi ar trebui sa imi fie) de ce publicurile din alte orase decat Bucurestiul genereaza un alt fel de vibe in vorbitori, insa la Timisoara ce mi-a placut cel mai tare (dincolo de profesionalismul cu care s-a petrecut totul, de oamenii zambitori si de berea nefiltrata pe care am baut-o in premiera sub atenta supraveghere a lui Andrei Crivat) au fost prezentarile mult mai sincere si mai dispuse sa atinga subiecte usor sensibile.

Nu voi trece prin prezentarea fiecarui speaker in parte, pentru ca au scris foarte multi oameni despre asta (reviewuri gasiti si la Arhi, Andreea, Ana care are si o lista foarte bine facuta cu cei care au scris) insa mi-au ramas cateva teme in minte din multele pe care le-am auzit.

1. Online-ul e greu si la inceput a parut chiar o povara neasteptata si nejustificata in multe organizatii care au fost nevoite sa “go digital” – marturisirea asta suprinzatoare [nu ptr ca nu e adevarata ci pentru ca de putine ori am auzit pe cineva zicand asta public] a venit de la Bogdan Th Olteanu care a vorbit foarte mult despre cum “reconstruiesti” o organizatie astfel incat ea sa fie digital ready. Imi aduc aminte ca acum 3 ani incepusem sa scriu o carte, scurta, despre brand manageri si cum intrarea Internetului pe lista lor de to-do le-a dat viata peste cap. Eram atunci in perioada de “conflict” intre dept de marketing care “nu voia sau nu intelegea” si agentia care “voia si intelegea”. Intre timp lucrurile s-au schimbat, organizatiile au dezvoltat organic capabilitati de online sau au avut norocul unor studii de caz pe care sa le poata implementa intern.

2. Victor Kapra ne-a spus ca, in relatia cu noul tip de jurnalist (online si poate chiar blogger, deci un fel de jurlogger termen introdus de Cristina Bazavan si despre care o sa va spun mai tarziu) companiile trebuie sa isi faca temele acelea, de baza, foarte bine: si vorbim aici despre siteul de companie si cum este el customizat sa serveasca relatiei cu presa. Mi s-a parut senzational ca in 2011 inca vorbim despre acest lucru, mai ales ca in sala au fost cateva voci care au zis “asa e, foarte bine”, insa Victor a avut cateva sfaturi de mega bun simt si cateva studii de caz drept suport. Dintre lucrurile INCA de facut de catre unele companii online am retinut: un media centre cu fotografii si logouri usor de descarcat, integrarea aplicatiilor sau a altor active digitale cu siteul principal, integrarea coerenta – atentie, nu ca mesaj! despre asta se stie deja 🙂 – a social media cu siteul central.

3. Jurloggeri – cum ziceam termen introdus de Cristina Bazavan ptr a descrie un jurnalist offline care isi face blog. Din cate am inteles din prezentarea ei, motivele intiale pentru aparitia aceastei noi “categorii” au fost frustrarea si dorinta de a face ceva care sa le faca placere. Tot Cristina ne-a povestiti cum in relationarea cu acest tip de ‘scriitor online’, de avut in vedere sunt ego-ul sau si cel al omului care il antameaza, pentru ca tranzitia  de la jurnalist la jurlogger genereaza o multime de angoase si de temeri. Personal, cred ca jurloggeri reprezinta o foarte interesanta sursa de continut online pentru ca, atunci cand si in offline au fost jurnalisti seriosi, aduc cu ei un gen de organizare si de scriitura necesare continutului online. Imi aduc aminte ca era o vreme cand exista un mini-conflict intre bloggeri si jurnalistii care scriau online si se incercau delimitari drastice intre aceste doua categorii insa pe masura ce blogosfera s-a profesionalizat am inceput sa vedem tot mai des fie blogguri care sunt citite ca ziare online (si as vrea sa vad tot mai multe asa, poate chiar pe nise mai clare) fie jurnalisti cu bloguri de mare succes.

4. Bunul simt – in mod suprinzator acesta a fost un leitmotif al multor prezentari incepand de la cea a Monicai Jitariuc, trecand prin cea a Ralucai Popa (da, mah, e Raluxaaa) si a lui Stefan Szakal. Se pare ca exista un moment in interactiunea online cand regulile nu mai pot solutiona situatia si intervine bunul simt ca unic element de echilibru. Bunul simt ne ajuta sa reglementam conflicte, sa decidem care este cel mai bun mod de a da feedback, sau de a da o replica. Mi se pare ca lucrul asta tine mai ales de faptul ca, intr-un final, in mediul digital relatiile se stabilesc intre oameni si nu intre branduri sau “personalitati” si atunci cand nu mai ai reguli scrise trebuie, ca in orice relatie interumana, sa apelezi la bun simt, cei 7 ani de acasa, etc.

Despre bunul simt al gestionarii prezentei tale in media sociale a vorbit si Alex Negrea, care si-a sfatuit audienta sa fie moderata cand vine vorba de ce fatete ale vietii lor personale expun pe internet. Ma bucur ca tematica asta nu isi pierde din relevanta, pentru ca pe masura ce imi creste numarul de prieteni pe FB, imi dau seama ca ma incarc cu povestile, imaginile, vietile atator oameni incat incep sa nu mai pretuiesc atat de mult pe cele ale celor care conteaza cu adevarat.

Si tot despre bunul simt in antamarea media sociale a vorbit si Stefan Szakal insa studiul de caz de acolo e atat de interesant incat trebuie sa aiba un post propriu.

Pentru ca e deja cam mare postul, pe scurt mi-a placut Ruxa [Predescu] pentru ca vorbeste despre un subiect destul de nou, PR management online ptr un eveniment cultural si evident ca m-a pufnit aproape plansul la poza cu haita din Redescopera din prezentarea Anei Bulgar. Daca puneai fata in fata prezentarea Monicai Jitariuc cu cea a Ralucai Popa aveai bazele unei mini agentii de PR online si mi s-a parut foarte fain cum Amalia de la Kiss-ul local a sumarizat o multime de lucruri importante in doar 10 reguli simple. Croco -Alina, adica PR-ul de la Trilulilu, a reusit sa genereze si “expresia” conferintei cu borcanul ei de muraturi de la mama.  In sala a fost o mare aglomerare de personalitati ale onlineului romanesc – de-alde Chinezu, pe care il banuiesc ca are niste clone pe ici pe colo, VisUrat, Denisuca [articol foarte fain despre conferinta], Oradeanul [cel mai simpatic], dovada ca toata lumea o iubeste pe Nebu 🙂 iar Arhi a fost “pe brand” cand a intervenit punctual si “acid” la diverse prezentari. Si nu, doamna de la Romtelecom nu a fost chiar asa de suparatoare 🙂 mai ales ca avea si dansa dreptatea ei (cititi mai sus sa vedeti cate romglezisme am scapat)

Personal am avut onoarea sa contribui cu doua lucruri. Un tutorial despre metode de monitorizare pentru social media pe care il gasiti in pagina de prezentari si pe care l-am construit citind o serie de articole pe tema aceasta rezultate la cautarea “build a free social media monitoring dashboard”. Tutorialul urmeaza pasii unui experiment facut in 2009 pe care eu l-am reconstituit folosind tag-wordul Vodafone si in care am inclus si cateva vorbe despre forumuri si Facebook pe langa cele deja mentionate in experimentul initial. Al doilea: imaginile din prezentarea lui Bobby 🙂 care, pai cum nu, a vorbit despre modul in care si-a construit brandul personal pentru a deveni unul dintre premii Blogger Brand Ambassadors din tara.

Multumesc Nebu si Cristina

M-am intalnit de 100 de ori cu Brand Manageri si Marketing Manageri cu un discurs virulent impotriva blogsoferei si unul cel putin apatic in ceea ce priveste social media. Mi-e greu sa gasesc o explicatie pentru refuzul unui om al carui job este sa foloseasca orice instrument la dispozitia lui pentru a-si promova produsul de a intelege canele de persuasiune atat de importante cum sunt new media. Am stat in zeci de intalniri in care se discuta spotul TV timp de ore si unde la final se intreba “mai avem ceva?” si se auzea “pai mai sunt astia cu internetul dar nu e esential”. Am asteptat aprobari timp de saptamani intregi pentru siteuri mici de campanie pentru ca brand managerul uitase pur si simplu de partea de digital din bugetul sau. Mai grav, am avut situatii in care presiunea din partea colegilor de companie asupra omului de marketing a blocat proiecte, a modificat obiective. Nu de multe ori relatia cu departamentul de IT a fost una conflictuala.

In aceste conditii nu mi-a fost greu sa discut despre Social Media readiness la seminarul despre Facebook din ziua II a PR Forum, eveniment organizat de Cristian Manafu si Evensys. Tematica era mai degraba succesul in proiecte pe FB insa ante si post vorbitorii mei (Alex Negrea [prezentarea aici]  Cristi Manafu, Bobby Voicu) au explicat destul de amanuntit ce trebuie sa faci si sa nu faci pe FB. Mie mi s-a parut important sa subliniez ca succesul in proiecte de social media sta foarte mult si in genul de organizatie care implementeaza astfel de proiecte. Este nevoie de un anumit climat intr-o organizatie pentru ca relatia cu social media sa infloreasca si, din cate am vazut pana acum, un factor esential este implicarea directa a cel putin unui membru al managementului senior.

Prezentarea o gasiti mai jos si de asemenea gasiti un link de pe care puteti descarca formularul de evaluare.

In prezentare am inclus cateva argumente la prima mana despre nevoia de a evalua si apoi de a face cunoscuta managementului si echipei clientului care este atitudinea organizatiei, ca intreg, in ceea ce priveste social media. Cred ca efortul de a implementa proiecte in social media este dublat atungi cand ai o organizatie antagonica si de asemenea mai cred ca nimeni, dra chiar nimeni, nu va recunoaste up front ca nu are o relatie buna sau o intelegere buna a ce inseamna social media.

Am enumerat ca factori esentiali in buna implementare a proiectelor de tip social media:

– implicarea nemijlocita a managementului – o sa vedeti ca odata ce un CEO se intereseaza de pagina de FB sansele sa obtineti bugete pentru social media sunt mult mai mari

– includerea cunostintelor de social media in depozitarul general de know-how al companiei (toti angajatii ar trebui sa fie trainuiti sa gestioneze relatia cu social media)

– legarea proiectelor de social media cu obiectivele de business – nu pot sublinia cat de important este sa stabiliti indecsi de succes pentru proiectele de social media care sa nu fie diferiti sau rupti de obiectivele generale ale companiei. daca faceti asta practic rupeti organizatia de proiectul vostru si intr-un final va veti trezi ca faceti ceva eminamente dispensabil ca sa nu mai vorbim ca veti fi un outsider pentru ceilalti oameni din echipa.

Cum spuneam si cu ceva vreme in urma, lucrez la un chestionar mult mai detaliat pentru evaluarea social media readiness. Am folosit pentru asta resurse de la Radian 6, Demand Metric si altele si sper ca in curand sa am ceva frumos de aratat 😉

http://dl.transfer.ro/transfer_ro-19mar-ec39f8e948.zip

De ceva vreme am inceput sa lucrez cu prezentari mult mai putin “eterice” atunci cand vorbesc la diverse conferinte pentru ca mi se cere sa nu mai postulez teorii ci sa incerc sa explic ceva practic. [Marturisesc totusi ca sunt mereu dezamagita de faptul ca oamenii vin la conferinte ca sa afle lucruri care sunt scrise alb pe negru in sute de prezentari pre-existente pe Slideshare sau la o simpla cautare in Google.Probabil ca de acum inainte o sa incep fiecare prezentare cu JFGI. :)]

La Brand, Blogs and Cookies am vorbit asadar, destul de aplicat, despre cum sa folosim social media si in special retelele de socializare pentru a construi un brand personal. Cred ca mi-am batut recordul pentru titluri de slide usor de dat pe Twitter ca “pieces of bored office wisdom” insa in general m-am bucurat sa imi dau seama trecand prin prezentare, ca sunt doar cateva reguli de oarecum bun simt care pot fi urmate de oricine.

In orice caz, prezentarea mea este aici si probabil cel mai important sfat nu este trecut in ppt-ul pr-zis insa l-am repetat de cate ori am putut in sala: social media trebuie tratata obiectiv si rational nu instinctiv si impulsiv.

Personal brandingth

Fotografie de aici

I have already written about Webstock here. I have been invited to speak as part of the Connections session alongside a bunch of swell people. It’s free to attend, so go ahead and get your invitation quickly.

Ma 2009

View more presentations from Bogdana.

I am again speaking at Marketing Arena in less than three days. And, as always, I am paired up with a bunch of creative people which lessens my chances of ever making an impression.

So this year (suspense!!) …. I am going with the same recipe: logical deductions from existing data. Which usually gets me in the exact same place as last year – someone from the jury stands up and says, yeah but somebody is already doing this. [Of course, the assumption behind the thinking there is that we will come up with fully genius, completely innovative stuff 😀 which is always enough to freeze your brain for almost two weeks before the actual event…]
but this year I think I might have something good… and I have also thought of a smart way to present it and am also leveraging the risk of someone saying, yeah been there done that, by actually making it clear that some really smart people are doing that already. It’s on using randomness in marketing.

Stay tuned for presentation on the blog but also, you might want to come by because it will be fun 😀