— On Comms Design. From London

Archive
Mobile

Conform unui studiu JiWire, in Q1 2012 lumea mobila a “resimtit” urmatoarele:

– daca in 2011, 70% din traficul in spatii publice pe WiFi se facea pe laptopuri, in 2012 50% e pe laptop si restul pe smartphone si tablete (tabletele o sa creasca si mai tare ptr ca 90% dintre terminalele de pe piata folosesc numai  retele Wifi ptr a se conecta la Internet)

–  detinatorii de tablete le folosesc de 2 ori mai des decat telefoanele inteligente ptr a face comparatii de preturi in magazin (deci atentie la targetarea campaniilor mobile, importante sunt si tabletele); majoritatea celor care folosesc terminale mobile in magazin o fac ptr a compara preturile din magazin cu alte magazine (49%) sau cu ce pot gasi pe siteul magazinului in care se afla (15%) 🙂

– ownerii de IMM sau CEO de companii mari folosesc in proportie mare aplicatiile de mobil, preferand pe cele -location based (73%); in topul acestora gasim vremea, informatii despre calatorie si aplicatii de social networking

– in topul terminalelor mobile care acceseaza retele publice de WiFi in Q1 2012 pe primele trei locuri sunt trei i-uri, iPhone, iPad, iPod touch, urmate de Kindle Fire si Samsung Galaxy

Cred ca gasiti studiul complet la ei pe site, daca nu pls dati-mi un email si il trimit eu ca nu stiu cum sa il atasez aici.

 

1. Am fost acum ceva vreme la #smstimisoara si aveam pregatita o prezentare draguta despre media ca sistem si beneficiile compartimentarii mesajelor. Prezentarea o gasiti aici si o sa o discut mai incolo. Nu am apucat sa povestesc aproape nimic din ea, ptr ca in “focul momentului” am vorbit mult, tare si cu gesturi ample despre masuratori.

___________________

2. Acum cateva zile, stand la masa cu cineva, am achiesat mental la o afirmatie punctuala dar care se potrivea, de fapt, cu o realitate mai generica “atunci cand nu putem sa ne batem cu masuratorile oficiale, inventam un sistem propriu de masuratori si ne raportam la el”

La #smstimisoara am generat o bonanza de tweeturi spunand, aparent, ca masuratorile in social media nu conteaza, ca sunt o iluzie. evident, nu stapanesc cum trebuie proverbialul soundbyte ptr ca ceea ce incercam sa spun nu era ca masuratorile in sm sunt o iluzie, ci ca masuratorile in sm sunt o iluzie daca nu sunt direct legate de indici de santate a businessului ptr care se foloseste social media ca si canal de promovare.

Trebuie sa fim de acord ca orice sistem de masurare este o conventie. de ce metru si nu picior? de ce gram si nu alta forma de a masura? de ce TRP sau GRP si nu alta forma de evaluare ptr TV? in acelasi fel metricele de web sunt o intelegere intre cei care produc continut si cei care il consuma. unici, vizite, afisari. toate aceste lucruri sunt componente ale unor sisteme la care am aderat ptr a reusi sa evaluam eficienta [si valoarea ultimamente] unor canale de mass media.

Exista insa in acest univers de conventii o metrica atat de puternica incat, in aceasta perioada mai ales, nu avem cum sa nu ne raportam la ea. leu pe leu investit. nu am spus ROI, nu am spus bani. am spus pur si simplu echivalenta dintre ceea ce se plateste si ceea ce se castiga. si aici, ma intorc cumva la cele pe care le spuneam la #smstimisoara. nu exista metrica gresita. fiecare moment al interactiunii unui consumator cu un canal de comunicare ptr un produs poate fi masurat dupa ce standarde alegem. dar, ptr ca obiectivul final al oricarui efort de promovare este ca produsul promovat sa treaca de pe raftul producatorului in buzunarul cumparatorului, la un moment dat ar trebui sa reusim sa facem o legatura intre o metrica folosita in acest parcurs de care vorbeam si vanzarea finala. distanta intre efectul unui spot de imagine si cumparare probabil ca implica inca vreo 4-5 pasi de masurare si probabil un efort mai mare de evaluare a legaturii directe intre privit si cumparat. puterea unui brand este la fel de legata de vanzarea produselor aflate sub umbrela brandului dar poate mai indepartat ca masuratori de momentul crucial cand banul schimba buzunarul.

la fel si cu metricele de social media. nu contest nevoia lor. evident ca avem nevoie de un sistem de calificare a activitatii in sm. ca ea vine sub forma de likeuri, de shareuri, de numar de prieteni, de klout, de twithority, de whuffie e mai putin important. ce este important este ca la un moment dat sa putem spune ca numarul x de [inserati metrica aici] contribuie cu y la [inserati obiectiv de marketing aici] care aduce cam n vanzari. cred cu convingere ca, indiferent de numarul de pasi intermediari intre numarul x de [metrica] si numarul n de vanzari, legatura asta tb sa existe.

si asta ma duce inapoi la un articol mai vechi in care explicam cum, conventii fiind, poti sa stabilesti niste metrice mai legate de piata ta target decat “wow, avem 1000 de prieteni!!” si sa nu risti sa prezinti in plen niste cifre care sa para cel putin dubioase.

asadar, traiasca like, share, retweets, klout, whuffie! toate sunt bune atata vreme cat putem demonstra ca la un moment dat (si aici sincer, avand in vedere criza asta cu aspect de vvv, cred ca momentul asta n-ar trebui sa fie de termen mediu sau lung) ele contribuie la leu pe leu investit.

Am scris in articolul despre Redescopera despre [care mi se par mie ca sunt] cei trei piloni dupa care ar trebui sa ne organizam orice intiativa pe web in vremurile in care traim. Ziceam ca Redescopera

“furnizeaza, direct, simplu, mult cautatele si laudatele trusted peer suggestions si organizeaza informatia dupa nevoi, locatie si incredere (care sunt, va reamintesc, cei trei mari piloni ai web 3.0)”

Ii reiau mai jos ca sa lamuresc putintel cum inteleg eu evolutia internetului si de ce am facut aceasta clasificare.

1. Nevoi – in “preistoria” internetului la noi  webul era informational, un depozitar usor cautabil de know-how, knowledge si ce mai know vreti voi.

In acel moment Internetul era pur si simplu un dumping ground ptr maculatura sau cel putin asa il foloseam noi, in inlocuitor de succes la cartilor, instrument facil de informare seaca. Nu cred ca a uitat cinvea faimoasele “siteuri de prezentare” :).  Cele doua momente ulterioare discutate in extenso dupa prima “incarcare” cu informatie [care a facut ca anul trecut netul sa bata pentru prima oara numarul de conexiuni logice pe care le fac creierele umane,] au fost operational/ functional si mai apoi faza reflexiva (cumva, cea in care ne aflam acum cu retelele sociale).

In faza operationala, webul devine un instrument tranzactional, prin care se operau “tranzactii” necesare rezolvarii unor probleme: aveam nevoie sa platesc ceva, mergeam la online banking, transferam fisiere, incarcam fotografii, editam si printam totul pe web. Practic cloudul este incununarea etapei operationale unde webul devine nu atat depozitar de lucruri cat depozitar de functii.

Etapa reflexiva este una care dupa mine coexista cu cea functionala ptr ca nu vad web-ul devenind exclusiv un loc unde oamenii isi construiesc variante digitalizate ale eu-lui real. Ce vedem acum pe retele de socializare, se spune, este o etapa primara a webului reflexiv. Eu inca sper sa fie un moft, pentru ca eu sper, cu ardoare, ca webul este functional, menit sa ne sustina in eficientizarea vietii reale si nu sa ne construiasca alternative la aceasta.

In etapa functionala pentru care ar trebui sa dezvoltam, nevoile sunt esentiale pentru ca intrebarea de baza este ce nevoie se satisface acum cu mijloace offline si poate fi simplu satisfacuta cu cele online. Vedeti succesul Spotify unde nevoia de a asculta muzica fara o vizita la music store, sau fara a descarca pe un device a devenit un model de business. Nevoile sunt cele care conduc webul functional. Nevoia este cel mai important stimulent de crestere in web.

2. Locatie – nu mai este necesar sa va explic ca odata cu smartphoneul accesul la web devine local, in sensul ca in marea majoritate informatia cautata si recuperata pe mobil este mai ales una locala si imediata. In US, un procent semnificativ din toata publicitatea pe device mobil se face la businessuri locale, si mai toate cautarile sunt referitoare la chestiuni din zona imediat limitrofa deviceului de pe care se face cautarea.Locatia este sursa de dezvoltare in web.

3. Incredere – inca asteptam momentul magic in care informatia se va organiza dupa recomandarile prietenilor sau altor surse de incredere. Butoanele de like si +1 asta urmaresc, o noua ordonare sau o reordonare a informatiei cu un aport esential al cercului de prieteni. Cautarile erau, pana acum ceva vreme, influentate de comunitate – esentiala in algortimul de cautare din orice motor, dar asta nu mai este suficient ptr ca nu avem incredere in necunoscuti. Acum ceva vreme poate aveam incredere in necunoscuti mai mult decat in roboti dar tehnologia avanseaza si noi dorim recomandari numai de la oameni in care avem incredere.

Tot pe baza de incredere se construiesc si marile siteuri de licitatii de bunuri si in principiu tot pe baza cercului de prieteni si pe puterea “peers” se dezvolta si sistemul de social buying. Increderea este cea mai cautata moneda in web.

🙂

I have recently decided to switch operators mainly because one of the majors proved to be well operational online and reacted swiftly to my overt desire to get a better deal. In a nutshell, I openly said I was willing to switch given a good offer. Read More

I recently changed my phone to a cuter version (well yes, before being an online person I am a girl and girls like cute things) and it came with a Internet on mobile option, free for two months.

I had previously refrained from getting Internet on my mobile because I think there should be some places where you are not connected and where e-mail cannot reach you. But since it was free, I said what the heck. Plus the guy at the counter did not look like he could understand a principled stand against Internet everywhere.

So as I was cruising a full 3G-city I decided to run a test. I set on my connection on my new phone in the quest for a simple piece of info: the running time of Xmen origins: Wolverine. Meanwhile, with my other phone I tried to get the same info without connecting to the net. As the one phone was painfully “connecting”, I tried calling a bunch of friends, got “out of range” signals from most, called 931 to get the number of the Mall where the cinema house was. At this point the other phone had finally connected and was asking me to type in my Internet address. I had to pull over and type and then get the “connecting” screen again. Which left me enough time to call the Mall, talk to the cinema info desk and get the time I needed.

By the time I got to the cinema house my other phone was informing me that I could not view the desired page because I needed Flash player. Sooooo, Internet on mobile 0, other ways – 1

Am I doing something wrong?

Doug Busk, VP of Industry Relations, SinglePoint: “There’s rich multi media options, full streaming video. There’s in-game ad options, there’s SMS, because its ubiquitous, but in an era of experimentation it takes a consultative approach to find what mechanism is appropriate for your target” at the OMMA Mobile Conference

Somehow, seeing how people react to videos on small screens I have my doubts about this. Anyway, have a read of the conference blog here and tell me if you don’t feel like they have no idea what to do.